 |
| Citește online |
Citește online: pe scribd.com.
Autor: Dimitrie Cantemir (1673-1723).
Titlu: Viața lui Constantin Cantemir.
Se afișează postările cu eticheta citește online. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta citește online. Afișați toate postările
Viața lui Constantin Cantemir de Dimitrie Cantemir
Citește online: pe scribd.com.
Autor: Dimitrie Cantemir (1673-1723).
Titlu: Viața lui Constantin Cantemir.
Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor de Dimitrie Cantemir
 |
| Citește online |
Citește online: pe google docs.
Autor: Dimitrie Cantemir (1673-1723).
Titlu alternativ: Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor.
„Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: «Scis moldavice?», ci «Știi românește?», adică (în latinește): «Scis Romanice»? Iar dacă aceste neamuri n-ar fi la obârșia lor romani, cum, mă rog, ar fi putut să-și ia, prin minciună, și numele, și limba romanilor?…”
„Nici cu vreun mijloc adeverința lui Striicovschi pentru acest lucru să poate astupa, de vreme ce și limba moldovenească și a tuturor românilor, aiavea mărturisește mare și multă amestecare acestor neamuri să fie avut; de la carele și ei nu puține cuvinte s-au împrumutat, și ales trăitorii despre Nistru, carii fără samă multe rusești cuvinte în limba românească amestecată, precum și astădzi să vede.”
„Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” este ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, scrisă între anii 1719 și 1722 în care autorul explică de ce moldovenii sunt români...
Hronicul este o lucrare de sinteza și înfățișează concepția savantului asupra formării poporului român și a limbii române, tratând, cu o documentare extrem de bogată, de peste 150 de izvoare, originile poporului român și evoluția sa până la al doilea descalecat, momentul întemeierii celor două țări române, Muntenia și Moldova. (preluat din Timpul)
Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche
 |
| Citește online |
Citește online: pe scribd.com.
Autor: Grigore Ureche (1590-1647).
Titlu: Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara.
Continuitatea spiritului românesc în Basarabia de Nicolae Iorga
 |
| Citește online |
Citește online: pe scribd.com.
Autor: Nicolae Iorga (1871-1940).
Titlu: Continuitatea spiritului românesc în Basarabia.
Publicat: Iași, Tipografia „Neamul românesc”, 1918.
„Guvernul românesc, care era să rămâie pânăla o nouă expropriere, în 1878, ar fi putut facedeci o operă naţională, atrăgând în Basarabiasa ce era mai bun în cealaltă și exercitând deacolo asupra părţilor vecine o necontenită și puternică influenţă culturală. Nu a făcut-o însă,poate de frica uriașului vecin, poate dinorientalism zăbavnic — ce ni sunt nouădouăzeci de ani!, — poate din marele nostru păcat politic, lipsa de concepţie.”
Pagini despre Basarabia de astăzi de Nicolae Iorga
 |
| Citește online |
Citește online: pe scribd.
Autor: Nicolae Iorga (1871-1940).
Titlu: Pagini despre Basarabia de astăzi.
Publistică din perioada 1904-1912.
„[...] boierii n-au neam și aproape n-au lege. Pe moșii culeg dijma târgului; cel de la Ungheni strânge 10 000 de ruble pe an. Nu dau chitanţă pentru acest venit medieval, și,dacă vreunul o cere, administraţ ia-l ia în primire. La Chișinău, muzica e veșnic la clubul nobililor, și, la 8 ceasuri de dimineaţă, când oamenii ceilalţi și-au început munca, ea cântă în stradă pentru plecarea triumfală a celor ce au câștigat și a celor ce au pierdut la jocul de cărţi.”
De neamul moldovenilor de Miron Costin
 |
| Citește online |
Citește online: pe scribd.com.
Autor: Miron Costin (1633-1691).
Titlu: De neamul moldovenilor.
Publicat / datat: cca. 1686.
„Așa și neamul acésta, de carele scriem, al ţărâlor acestora, numele vechiŭ și mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, și cât au trăit pănă la pustiirea lor di pre acéste locuri și cât au trăitŭ în munţi, în Maramoroș și pe Olt, tot acest nume au ţinut și ţin pănă astăzi și încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei și acum zic și scriu ţara sa rumânească, ca și românii cei din Ardeal.”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)